Geo Dumitrescu, Inscripţie pe piatra de hotar, lectura Florian Pittiş

Geo Dumitrescu, Inscripţie pe piatra de hotar
lectura Florian Pittiş

Inscriptie pe piatra de hotar 




"Cin' se ia cu mine bine,
îi dau haina de pe mine..."
(Cîntec popular)

Slav aş fi fost, de nu eram latin,
latin aş fi, de n-aş fi fost şi dac -
dar a ieşit aşa : să fiu român,
şi eu cu soarta asta mă împac !

Mi-au dat şi alţii sînge şi cuvinte -
nisipuri galbene trecură-n zbor,
purtate-n vîntul Asiei, fierbinte,
să-ngraşe primitorul meu ogor.

Şi din Apus, din Miazăzi, veniră
umane pulberi, umbre şi lumini,
cu bine şi cu rău mă vremuiră -
pe toate le-am sorbit în rădăcini.

Şi nu-i nimic străin - a' mele-s toate,
dator nu sînt : plătit-am cu prisos ! -
că tot plătind uitucilor la rate,
cuţitul mi-ajunsese pîn' la os !

Dar am rămas aşa cum scrie-n carte -
priviţi-mă, si-o să vedeţi uşor
că nu-s asemeni nimănui în parte,
deşi,-ntr-un fel, vă semăn tuturor.

Sînt bucuros de oaspeţi si prieteni ;
deschisă-i poarta, inima si ea ;
binevenit vei fi sub mîndre cetini,
în munţii mei, la caldă marea mea.

Îmi dai un sfat ? Te-ascult cu luare-aminte.
O mînă de-ajutor îmi dai ? Mulţam !
Dar nu cumva să-ţi bîiguie prin minte
că asta-i ţara cailor de ham !

Poftiţi, deci, staţi la masă, staţi la soare ! -
un loc prielnic vă păstrez, amici;
v-astept cu mintea plină, gîndu-n floare
(că nu-i de lipsă fosforul pe-aici !...)

Întind spre toată zarea poduri bune :
primesc şi dau întregului Pămînt;
nu-i gînd viclean în mine să răsune,
dar nici stăpîn nu caut: eu îmi sînt!

Învăţ, cîntînd sau nu, şi limbi străine,
mi-or folosi - în mintea mea socot -
dar mă gîndesc de-asemeni că e bine
să mă pricep întîi şi-ntîi să-not !...

Şi, iată, simt aşa cum scrie-n carte -
priviţi-mă, şi-o să vedeţi uşor
că nu-s asemeni nimănui, în parte,
deşi,-ntr-un fel, vă semăn tuturor.

Că slav eram, de n-aş fi fost latin,
latin aş fi, de nu mi-ar zice dac -
dar a ieşit aşa : să fiu român -
şi vreau cu toată lumea să mă-mpac !

autor Geo Dumitrescu