Nichita Stănescu, Mi-amintesc cu uimire, lectura Maia Martin




Nichita Stănescu, Mi-amintesc cu uimire
lectura Maia Martin






https://archive.org/embed/NichitaStanescuMiAmintescCuUimireLecturaMaiaMartin




Mi-amintesc cu uimire


Mi-amintesc cu uimire și-acum
de timpul în care aveam
o gândire învălmășită, de fum,
în care-amintirile și dorințele și iubirile
se frângeau,
și-așteptam să adorm, să mă azvârlu în somn,
ca un pescuitor de perle, căruia marea
șuvițe de sânge îi smulge din nări.

Eram pe atunci legat de obiecte
cu invizibile liane,
și atârnat de ele-n legănare,
din oră mă săltam în oră,
cum dintr-un arbore într-altul
al junglei de odinioară
Tarzan se arunca urlând,
cu talpa-n aer fluturată,

fără s-atingă niciodată
liniștea fecundului pământ.
autor Nichita Stănescu

din volumul O viziune a sentimentelor (1964)