Horaţiu Mălăele, Baba oarba, lectura Horaţiu Mălăele







Horaţiu Mălăele, Baba oarba, lectura Horaţiu Mălăele




Rătăciri, Horaţiu Mălăele
“Copilăria…Cadoul pe care ni-l face Viaţa pentru ce vom avea de îndurat.

Oarba

(dupa o auzită poveste)

A fost odată, pe nesfârşita întindere a acestui pământ, o fată nespus de frumoasă şi, totodată, nespus de tristă, pentru că era oarbă. Infirmitatea o făcuse să-şi urască propria făptura, propriul destin şi pe toţi cei din jur, în afara prietenului ei bun, care era mereu lângă ea, gata s-o ajute.

Odată i-a spus:

- Bunul meu, dacă cineva ar face o minune şi aş putea să văd vreodata, eu m-aş mărita cu tine!

Şi vremea trecea…

Şi…într-o binecuvântată zi, când cireşii şi zarzării îşi spărgeau mugurii, înălbindu-se la vederea primăverii, cineva i-a dăruit frumoasei fete doi ochi. Bandajele au fost scoase şi frumoasa femeie a putut să vadă. Fericirea ei a depăşit potriveala cuvintelor.

- Acum, că poţi vedea, a întrebat temător prietenul, te măriţi cu mine?

Frumoasa femeie s-a răsucit pe călcâie şi l-a văzut pentru prima oară pe prietenul ei. Vremelnica ei bucurie a facut loc deznădejdii. Şi prietenul ei era orb.

Au tăcut o vreme.

- Te iubesc mult, i-a spus femeia, eşti prietenul meu cel mai bun şi ai să mă înţelegi. Ştiu ce umilitor este să nu vezi şi câtă suferinţă poţi provoca celor din jur, dar iartă-mă, nu mă pot mărita cu tine, pentru că tu…eşti orb.

Şi iar au tăcut…

- Oriunde vei călători, i-a spus prietenul, să fii fericită şi norocoasă! Priveşte lumina acestui pământ şi minunează-te de aceasta creaţie a Domnului, care este omul. Dar, te rog, să nu  uiţi niciodată să ai grijă de ochii tăi, pentru că, înainte de a fi ai tăi, au fost ai mei.





sursa Colecţia Mari actori români

Site oficial Horaţiu Mălăele