Bunul rinocer fantastic








proiectul "Eu zbor! Veniţi cu mine?"

Bunul rinocer fantastic
pictura, lectura, montaj Maia Martin
texte semnate de Suzana Deac, Rodian Drăgoi, Mihaela Dumitriu, Vasilica Ilie
muzica Haydn


Bunul rinocer fantastic, 2011, 60x80 cm, acril/pânză




am rămas suspendaţi o clipă sau alta
mai ales că bufniţele se aşezau pe cuib
nebăgându-ne în seamă
parcă un dezgust amorf
prelungea privirea rinocerului fixă
cu care circulau cu lipsă de tact
prin intimitatea tatourilor noastre
zăbovind alene pe trupul nostru dezgolit de rupt
în dorinţa de a ne înveli în şoapte şi pene
în tranziţii şi scheme proiectate pe cortex
dar vai, cormoranii imenşi nu ne dădeau pace
sfâşiind straturi straturi iubirile suprapuse ca foile cepei
de ne usturau ochii, ne trăzneau lacrimile
umezind goblenul la care lucrai
lucea deja arhaic, decrepit
cu literele patriarhului patinate de intemperii
sărmana de tine, tu
îmbrăţişai copacii, stâlpii electrici, umbrelele de soare
rugându-te la icoane
să nu moară in grădina albastră
clocotind, rinocerul, doldora de noi...

Adrian Grauenfels



de răutate neîncetat lovită
de violenţa ştirilor tv
de gândul necurat, de griul înnegrit
neruşinate vorbe şi violenţe casnice
războaie, atentate
visez pe-albastru plumb  topit
de lună şi doi nori albit
un rinocer fantastic bun
masivă siguranţă
în faţa răului să-l pun
vis cu vis, clipă de clipă
opal lucitor
bunul rinocer fantastic
adună speranţe
sămânţa-o germinează
prin colţii săi filtrând mâhnirea
hrană vie-i doar visul cel frumos
şi darul cel curat
o fortăreaţă e bunul meu rinocer fantastic
binele, adevărul
în sfârşit apărate
rinocerul-totem.

Maia Martin


***


desenul însingurat al braţelor de mai
te cheamă aproape cum păşeşte
bobul de grâu spre maturitate

se zvârcoleşte apa în lac fără să iasă din matcă
rostul ei - să stea în geografia destinată
cel mult să vadă  cum fac rotocoale
privirile rupte din ceaţă

desenul însingurat al braţelor de mai
pomul răsfiră visele pe crengi
hotarul tace uitându-se de el
Suzana Deac



Maia, bunul tău rinocer
de la o vreme umblă numai prin cer
uneori e fantastic, alteori e de fier
niciodată nu se simte stingher
şi e mândru de-al său bijutier

Rodian Drăgoi



Mit, adevăr sau iluzie
totem ascuns în lut
doar mâna cea ilustră
în ființă a prefăcut
necuvântătorul
refăcut din ordinul
dragonului temut.
Mihaela Dumitriu




În peţit, pe rinocerul fantastic (glumă)

Se ştie că din moşi strămoşi
Au fost poveşti cu feţi –frumoşi
Ce-ncălecau pe cai fantastici
(Hrăniţi cu jar şi enigmatici)
Zburau legaţi de şei ca să nu cadă
Ş’-aterizau la câte-o Șeherezadă.

Acum există bunul rinocer fantastic,
Creat de Maia, cu aripi şi acrobatic
Feciorii care vor să se însoare
Şi pleacă în peţit la domnişoare,
Încalecă pe rinoceru’ - naripat
Hrănit cu jar şi cu iubire adăpat.

Ajunşi la destinaţie sunt acceptaţi
Devenind, ditamai bărbaţii însuraţi
Aşezaţi la casa lor cum se mai spune
Înfăptuind în viaţă, numai lucruri bune!
Şi astfel bunul rinocer înaripat
Pe băieţi de burlăcie i-a scăpat!

Vasilica Ilie


* publicata la 24 aug. 2011